493x335_postpartum_depression_what_happens_ref_guide

Depresia postpartum e o chestiune foarte serioasă în viața unei mame, chiar dacă în România există un tabu al bolilor psihice, depresiilor, etc.

Faptul că treci prin atâtea schimbări te poate afecta extrem de mult. Dacă adăugăm la asta cocktailul hormonal care se perindă prin corpul tău, oboseala și cine știe ce alte griji și probleme, nu-i de blamat nici organismul care începe să dea rateuri. 
Unele mame au șansa să nu treacă prin asta. Altele trec prin babyblues și își revin încet încet. Din păcate, multe dintre mame trec prin depresia postpartum și câteva dintre ele prin psihoza postpartum. Și au nevoie de ajutorul nostru, pentru că puse în astfel de situații, nu mai pot ieși singure din ele.

Depresia postpartum nu o afectează doar pe mamă, ci și copilul. Din păcate, copilul poate fi afectat pe termen lung, deoarece interacțiunea cu mama este trunchiată exact în momentul în care bebelușul începe să-și însușească astfel de deprinderi. Mama depresivă nu inițiază interacțiune verbală cu bebelușul care învață cum se poartă un dialog, nu răspunde bebelușului la zâmbet, lipsește căldura emoțională, prezența psihologică, implicit există perturbări mari în relația dintre mamă și copil. 

Studiile au arătat că unele aspecte ale dezvoltării copilului au consecințe pe termen lung, chiar și dacă depresia a fost tratată rapid și a durat doar câteva luni. Se pare că efectele sunt mai vizibile în cazul băieților, dar ele nu lipsesc nici în cazul fetelor.
Acestea includ:

  • probleme comportamentale
  • atașament nonsecurizant
  • responsivitatea scăzută în relația cu mama
  • incidență mai ridicată a tulburărilor de comportament
  • tendința de a se angaja în joc fizic și nu în activități creative
  • hiperactivitate *

Pentru că e o chestiune pe cât de importantă, pe atât de ignorată, am rugat-o pe Sabina Iordache (psiholog) să ne povestească puțin despre depresia postpartum. 

Urmează un articol scris de ea:

 

Depresia postpartum (DPP) este o problemă gravă de sănătate emoțională caracterizată printr-o perioadă prelungită de tulburări care apar în momentul schimbărilor majore și responsabilităților sporite ce vin odată cu îngrijirea unui copil nou-născut.
Internetul este plin de informații legate de babyblues sau depresia postpartum. Din păcate, majoritatea sunt generale, incomplete… ba chiar se pune egal între cei doi termeni.

Cel mai des, în urma nașterii femeile pot suferi de babyblues. Se manifestă printr-un sentiment de tristețe cu accese de plâns, anxietate, oboseală și nevoia de izolare.

Sunt femei care dezvoltă manifestări mult mai accentuate – depresia post partum.
Spre deosebire de babyblues, depresia postpartum nu trece de la sine. Ea poate apărea la câteva zile și chiar luni de la naștere și poate dura mai multe săptămâni. Chiar luni, dacă nu este tratată.
Poate afecta orice femeie, indiferent dacă a avut o sarcină ușoară sau nu, dacă a născut natural sau prin cezariană, dacă a mai născut sau e primul copil, dacă alăptează sau nu.
Depresia postpartum nu ține cont de starea civilă, de venituri, vârstă, rasă sau etnie, cultură sau educație.

Psihoza postpartum este o boală care poate implica simptome psihotice, cum ar fi iluzii sau halucinații. Este o tulburare diferită și este rară. Nedepistată și netratată poate pune în pericol atât viața mamei cât și a copilului. Ea necesită și intervenția psihiatrului, pe lângă cea a psihoterapeutului.

Principalele simptome ale depresiei postpartum

  • Pierderea plăcerii sau interesului pentru lucrurile sau obiceiurile care până atunci îți făceau plăcere, inclusiv sex
  • Crește/scade cosumul de mâncare
  • Apare anxietatea și, de cele mai multe ori, e asociată cu atacuri de panică
  • Gânduri înfricoșătoare de a-ți face rău sau a-i face rău copilului
  • Apare sentimentul de vinovație sau nereușită
  • Iritabilitate excesivă, furie sau agitație, modificări frecvente ale dispoziției
  • Tristețe, plâns necontrolat pentru perioade foarte lungi de timp
  • Teama de a nu fi o mamă bună
  • Frica de a fi lăsată singură cu copilul
  • Insomnii sau opusul, stări de somnolență excesive
  • Dezinteres față de copil, familie și prieteni
  • Dificultăți de concentrare

Cel mai periculos simptom, care trece adesea neobservat familiei, este legat de intenția mamei de a face rău copilului și / sau ei insăși. Dacă aceste semne sau simptome durează mai mult de 2 săptămâni, este nevoie ca mama să caute ajutor. Indiferent dacă simptomele sunt ușoare sau severe, recuperarea este posibilă.

Cauzele care pot declansa sau agrava depresia postpartum

  • O schimbare a nivelului de hormoni după naștere
  • O suferință anterioară de depresie sau anxietate
  • Istoricul familial de depresie sau boli psihice
  • Stresul îngrijirii unui nou-născut și gestionarea modificărilor din viață
  • Un copil care plânge mult, care este greu de consolat, sau ale cărui nevoi de somn și foame sunt neregulate și greu de prezis
  • Un copil cu nevoi speciale (naștere prematură, complicații medicale, boli)
  • Alți factori de stres emoțional, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau probleme în familie
  • Problemele financiare sau ocuparea forței de muncă
  • Izolarea și lipsa de sprijin social

Cat de comuna este depresia postpartum?

  • Se estimează că 9-16 la sută dintre femei au astfel de probleme
  • Pentru jumătate dintre femeile diagnosticate cu DPP, acesta este primul lor episod de depresie
  • Aproximativ jumătate dintre femeile care sunt diagnosticate cu DPP au manifestat simptome în timpul sarcinii, așa că este important să cauți ajutor devreme.
  • Riscul apariției DDP este cu 41 la sută mai mare în cazul femeilor care au suferit de așa ceva în urma unei sarcini anterioare

Cum afecteaza depresia postpartum copilul tău?

Copilul cu o mamă care suferă de DPP poate:
• deveni retras, iritabil, sau neconsolat
• afișa atașament nesigur și probleme de comportament
• se confruntă cu probleme în dezvoltarea cognitivă, socială, emoțională
• prezenta un risc mai mare de tulburări de anxietate și depresie majoră în copilărie și adolescență.

Ce poti sa faci?

  • Nu încerca să înfrunți DPP singură. Solicită ajutor de la un psiholog sau un alt specialist în domeniu
  • Discută deschis despre sentimentele tale cu partenerul tău, alte mame, prieteni sau rude
  • Alătură-te unui grup de sprijin pentru mame
  • Găsește un prieten apropiat sau o rudă, care te poate ajuta să ai grijă de copil
  • Dormi sau odihnește-te cât de mult ai nevoie. Dacă ai probleme cu somnul, contactează medicul
  • De îndată ce medicul îți permite, fă plimbări

Încearcă să nu îți faci griji despre lucruri lipsite de importanță și stabilește-ți sarcini realiste cu privire la ce poți face cu adevărat în timp ce ai grijă de un nou-născut

Tratamentul eficient poate include diferite forme de psihoterapie și medicație antidepresivă.

Depresia postpartum nu este vina ta!

Este o tulburare reală, tratabilă psihologic. Daca prezinți simptome, ia măsuri imediat!

Sursa pentru informațiile medicale

*H. Rudolph Schaffer – Introducing Child Psychology

Sursa foto

Related posts:

Comments

comments